*Nu regret absolut nimic.Am venit pe lume,m-am dus si am facut tot ce se putea face.*

Mă simt din ce in ce mai distantă de tot ce mă înconjoară.Mă simt distantă de persoanele la care tin si simt că și ele se indepartează mult de mine. Parcă și ei vor să schimbe ceva :-<

Simt că mă pierd in viața asta care nu prea mai are sens.

Parcă nu mai am răbdare. Parcă vara nu mai vine[și odată cu ea și vacanța]. Parcă totul e veșnic iar timpul nu vrea sau nu poate să se miște mai repede. Acum cateva zile am inceput să scriu niște chestii într`un caiet. un fel de carte. Ieri m`am plictisit să continui să scriu în el și l`am rupt apoi l`am aruncat. ceva stupid din partea mea. stiu acum îmi dau seama de asta. Ieri am început să citesc o carte. Cartea asta chiar m`a fermecat. Am stat cam 5-6 ore cu capul in ea. Parcă in sfarșit un lucru imi poate lua mintea și gandurile de la lucrurile rele. de la lucrurile fară sens. Dar tot nu pot să`mi scot din minte niște chestii. si tot așa viața continuă. si tot așa creștem fară să știm :-< fară să ne dăm seama cu adevarat de lucrurile importante din viața noastră . . .

Vreau să`mi dau seama singură fară nici un pic de ajutor. semnificația cuvântului viată . Da așa`i. fiecare trebuie să ne dăm seama singuri. și să încercăm să ințelegem că totul e important. chiar și cel mai mărunt lucru. chiar și cea mai fină atingere.chiar și cel mai rapid sărut. chiar și cel mai încet cantec. orice.